Ndaani’ ti rinabadiidxa’, director Fernando Eimbcke, coguionista Vanesa Garnica ne ca actor Teresa Sánchez ne Hugo Ramírez guni’ca’ ximodo guca Ca Bialazi. Pelicula ri’ zindá lu cine nírudo’ dxi beeu Santiaagu’, rindi’di’ ni ndaani’ ca yoo ro’ sti’ Guidxi México ne ruluí’ zácani ti diidxa’ ni rusibani ladxidó’ binni.
Sicarú gúcani ndaani’ ca festival ne saca pantalla ro’
Zeeda ca binnidxiiña’ ri’ de ti saa galán ndaani’ ca festival sti’ Berlín ne Guadalajara. Laga caní’cabe, director Fernando Eimbcke guni’ pabiá’ sicarú gú’yabe ximodo rucaadiaga binni ne biseete’ ni bizaaca Berlín:
“Híjole, nabé sicarú, dxandí’. Ca binni que nabé nadxii, caguí’xheca’ ique lu diidxa’. Ne tobi de cani ziné’ ndaani’ ladxidoa’, purti’ bidiicabe ti ruxooñe’ ná’ nabé galán. Ma’ xadxí qué ñuuyadxe’ ndaani’ ti sala cine ne gucaadiaga’ ridxi ruuna’, ruxidxi, riní’ dxidxigá. Runi ni guca Berlín nabé sicarú.”
Ndaani’ Guadalajara, laaca nabé naro’ba’ sala que, gunda biniisi xpiaani’ ca binni ni jma nachonga rini’, casi bini’ Eimbcke: “Jñaa Fernando nuu nayeche’, cumu laabe nga jma rini’, naa gunié’… Yanna ma’ riuulá’dxibe pelicula xti’ xiiñibe ne nga rudii naa gapa’ bacaanda'”.

Neca pelicula ri’ zindá lu streaming, Fernando Eimbcke guni’ dxiichi’ naquiiñe’ gu’ya’ binni ni lu cine:
“Bacaanda’ xtidu guiradu dxi bí’nidu pelicula ri’, nga guluudu ni lu pantalla ro’, purti’ nuu gadxé, gu’yalu’ ni ro’, gucaadiagu’ ridxi, guinnu’ lade binni, nácani ti dxiiña’ lade xquidxi. […] Gu’yalu’ ni ro’ ndaani’ ti sala ne binni dxandí’ rúnini gadxé, nácani ti bizaaca nabé sicarú.”
LEER: Cazzu debuta en el cine con la película “Risa y la cabina del viento”
Ximodo guca digital ne sicarú naquichi’ ne nayaase’
Ti diidxa’ técnico ni guni’ Fernando Eimbcke nga pelicula que nuu ique guibí lu celuloide, peru guca digital. Gunaa ni bi’ni’ fotografía, María Secco, gucalá’dxi’ guiaana ni naquichi’ ne nayaase’, casi guni’ Eimbcke:
“Tobi de ca diidxa’ jma naro’ba’ nga purti’ María ná naquichi’ ne nayaase’ rinaaze guenda naca ba’du’ huiini’. Ne dxandí’, bicaa ti foto sti’ ti ba’du’… bicaani lu color ne nagá de ngue bichaani lu naquichi’ ne nayaase’ ne zú’yalu’ ca bizalú, ruxidxi. Ne pur Olga, ximodo guzaalu’ escala grises ri’ ni rudii lii ca forma geométrica. […] Naquichi’ ne nayaase’ para ba’du’ huiini’ pur guenda naca ba’du’ ne naquichi’ ne nayaase’ para Olga pur nachonga ne dxiichi’.”

Diidxa’ rucaa: de gui’chi’ ra pelicula
Bicaacabe pelicula ri’ lade Eimbcke ne binnirucaa Vanesa Garnica. Para Garnica, ni zeeda de rucaa diidxa’, guca ti dxiiña’ nagana guiene diidxa’ sti’ cine, ni bisiene sicarí’:
“Zeeda’ de rucaa diidxa’, mala nagana guienu’ xi naquiiñe’, guirá’ ni gunié’ cayeete’, diidxa’ ndaani’ binni, ne gunié’ naliibi naa’, nírudo’ ne nagá de ngue guiene’ […] ca dxiiña’ ni naquiiñe’ guiquiiñu’ para gúnilu’ ni drama sti’ ti pelicula. Ne stale de nga guca scuela Fernando, scuela sti’ cine.”
CUPA: riaacabe ne stale saca ca binni lidxi
Pelicula ri’ bicaacabe ni ndaani’ Centro Urbano Presidente Alemán (CUPA) ne gaxha de Hospital 20 de Noviembre. Fernando Eimbcke guni’ raqué biniisi diidxa’ que dxi biiya’ ti gui’chi’ ni ná: “Ridoo yoo para binni lidxi ca binni huará sti’ hospital”.
Director Eimbcke guni’ bidiicabe saca ca binni nabeza raqué, qué nudxiilica’ casi rúnicabe lu rodaje:
“Qué zendou’ raqué, ‘laguiree guiratu, laguu ca camión. A ver, laguzuhuaa raqué’. Co’, sínuque cadi guziñedu, ¿nannu’? Ne CUPA siempre guca nga, qué zucueezu’ binni ni zeeda, purti’ ndí’ nga lidxica’. […] Ca binnidxiiña’ rábica’ binni ni zadi’di’: ‘Gudi’di’, peru cadi gu’yalu’ lu cámara’. Ne binni rabi, ‘Ah, ya’. Ne ridi’dica’. Ne nga guca, riaa binni.”

Ni bizaaca ca actor: neza nagana ne gadxé guenda
Para actor Teresa Sánchez (ni riguite casi Olga), guiuu ndaani’ ca yoo ro’ que guca nabé sicarú, ne biquiiñe’ gadxé naca ne gadxé naca Olga para guni dxiiña’:
“Para naa ca yoo ro’ ri’ siempre nácani ti bacaanda’, casi ti neza nagana ni racaladxe’ rizá’… Naa rudié’ diuxi. Runi ni, bidxaga’ lavadorista rutoo xcalcetin raqué era nabé sicarú ne biquiiñe’ nga al revés bidiini stale dxiiña’ para Olga.”
Actor Hugo Ramírez (ni naca bixhoze ba’du’), guni’ pabiá’ bidxagayaa biiya’ ca yoo ro’ ri’ ndaani’ guidxi:
“Híjole, para naa guirá’ ni nacubi, gu’ya’ yoo ro’, guibane’ ni de xtobi neza… Completamente nacubi para naa ndí’ sti’ yoo ro’, ximodo nabeza binni raqué. Gupa’ ti imagen sti’ ti gunaa gola zuba lu último piso, gunié’, ‘Diuxi xtinne’, rarí’ xu ne ximodo ruteedecabe laa’. […] Beeda ca rinabadiidxa’ ri’ ndaani’ ique’. Nabé nacubi guirá’ ndí’ sti’ guidxi.”
Para guiluxe, ca binnidxiiña’ rábica’ zulué’ca’ pelicula ri’ para binni CUPA stubica’, casi guni’cabe ra biluxe rinabadiidxa’: “Gúdxidu laacabe: ‘Laguni cre, qué zaguítedu laatu’. Ne nagasi ndaani’ chupa chonna gubidxa zulué’du pelicula ri’ para ca binni Cupa, nuudu nayeche’ ne rudiidu stale diuxi.”

